gazetajudeteana.ro

Gazeta Județeană

Primăria Ovidiu – Comemorare OVIDIU

Avatar photo by
YouTube player

Comunicat de presă

“Astăzi, 20 martie, noi, ovidienii, comemorăm omul, poetul și arta celui al carui nume îl purtăm – OVIDIU ( Publius Ovidius Naso ), fiind singurul oraș din lume ce poartă numele poetului latin. Cu această ocazie, am pregătit împreună cu elevii din orașul nostru o serie de manifestări cultural-artistice, ce se desfășoară la ansamblul statuar din parcul ,,Poet Ovidiu”, la Centrul Cultural ,,Elena Roizen”, Școala Gimnazială Nr.2 “Poet Ovidiu” și Liceul Tehnologic “Ion Podaru”.


Transmitem un gând bun din partea tuturor ovidienilor, către cetățenii din orașul Sulmona (Italia), locul unde Ovidius s-a născut, cu care suntem înfrățiți, dar și constănțenilor, frați cu locuitorii Sulmonei din anul 1968 .
Să ne ajute Bunul Dumnezeu să trăim în pace și înțelegere!
primar, George Scupra

 

„Dac-ai iubit vreodată, te roagă pentru dânsul” – fragment din poemul ”Tristele” încrustat pe monumentul ridicat în centrul istoric al orașului Constanța, în memoria iubitului poet.
20 martie – o zi cu o semnificație aparte pentru Dobrogea! Este ziua de naștere a poetului Publius Ovidius Naso!
Marele poet Ovidiu este considerat unul dintre clasicii literaturii latine, el s-a născut pe 20 martie, 43 î.Hr., în Sulmo, localitate care astăzi se numeşte Sulmona, situată la aproximativ 140 de kilometri de Roma. În toamna anului 8 d.Hr., în mod neașteptat, fără o hotărâre în prealabil a Senatului, împăratul Augustus hotărăște exilarea lui Ovidiu la Tomis, pe țărmul îndepărtat al Mării Negre. Motivele exilului sunt până astăzi învăluite în mister.

Ovidiu însuși scria că motivul ar fi fost „carmen et error”, o poezie și o greșeală. Istoricul Adrian Rădulescu i-a dedicat poetului latin o monografie intitulată „Ovidiu la Pontul Euxin”, în care abordează pe larg viața și opera marelui exilat. Poetul a surprins în versurile exilului său, obiceiurile, tradițiile, viața cotidiană şi culturală a zonei în care a trăit, făcând scrierile din „Tristele“ şi „Ponticele“ să devină izvoare de referinţă pentru istoria Dobrogei noastre antice.

You may also like