Holul Planetariului din cadrul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii din Constanța găzduiește agate de Madagascar, geode de Brazilia, trandafirul deșertului, cuarț, jad, flori de mină și calcite din Dobrogea și Munții Apuseni. Colecția de minunății poate fi admirată de toți vizitatorii care trec pragul Planetariului.
Calcitul (carbonatul de calciu) este unul dintre cele mai răspândite minerale din scoarţa terestră. Numele provine din limba latină (calx, calcis = var). Aspectul cristalelor este foarte divers: romboedri obtuzi sau ascuţiţi, prisme tabulare sau alungite, scalenoedri etc. Apare, de asemenea fibros, lamelar, concreţionar, de culoare albă, gălbuie, roz (manganocalcit), gri, neagră sau bicolor (alb şi negru). Are duritatea 3.
O varietate de calcit cu cristale anizotrope poliedrice transparente şi incolore poartă denumirea de “spat de Islanda”. Calcitul se întâlneşte în marne, ca ciment în unele gresii şi conglomerate. Intră, de asemenea, în alcătuirea părţii minerale a corpului unor organisme (alge, foraminifere, spongieri, celenterate, briozoare, anelide, moluşte, artropode, echinoderme etc.). De obicei, calcitul se întâlneşte ca masă compactă microcristalină numit calcar sau piatră de var, formând uneori masive muntoase importante.
Agat vine de la numele purtat în vechime de râul Dirillo din Sicilia, Achates, din albia căruia provenea o bună parte din agatele cunoscute în Antichitate. Agatul se prezintă în benzi succesive, fine, adesea concentrice, neregulate, colorate diferit, mai mult sau mai puţin transparente.
Apare sub formă de noduli sau filoane în unele roci vulcanice şi uneori în albia râurilor, unde a fost transportat de ape de la locul formării. A luat naştere prin precipitarea soluţiilor de acid silicic provenit din rocile înconjurătoare în cavităţile produse de gaze în lava vulcanică solidificată.
Coloraţia diferită a stratelor şi benzilor sale se datorează impurităţilor (compuşi ai fierului, aluminiului şi manganului), care au intervenit în diferite stadii de formare. Datorită rezistenţei şi aspectului plăcut, agatul este larg folosit pentru confecţionarea unor obiecte decorative şi de podoabă. Agatele mai poroase pot fi colorate artificial. În România apare sporadic.
Geodele, numite şi druze, sunt cavităţi sau fisuri în roci, ai căror pereţi sunt tapetaţi cu cristalele unor minerale: cuarţ hialin, ametist, cuarţ fumuriu, morion, citrin, asociate uneori cu marcasită, calcit, hematit, siderit, zeoliţi etc. Geodele de cuarţ iau naştere prin depunerea centripetă (de la margine spre centru) a dioxidului de siliciu provenit din soluţii hidrotermale de temperatură relativ joasă. În general, primele straturi depuse sunt adesea constituite din calcedonie, o varietate microcristalină de cuarţ.
“Flori de mină” sunt eşantioane de minerale recoltate din exploatările miniere subterane. Pot fi monominerale sau formate dintr-o asociaţie de cristale de minerale, având calităţi estetice deosebite legate de culoarea, forma şi dimensiunea cristalelor, concreşteri de cristale etc.
“Florile de mină” s-au format din soluţii apoase fierbinţi, bogat mineralizate, care au circulat pe fracturi în cadrul unor roci magmatice. Prin răcire treptată, din aceste soluţii au cristalizat mineralele componente. În ţara noastră sunt renumite eşantioanele de flori de mină din regiunea Baia Mare. Acestea reprezintă atractive asociaţii de cuarţ, baritină, gips, calcit şi sulfuri metalice (pirită, calcopirită, marcasită, galenă, blendă, stibină etc.).
