gazetajudeteana.ro

Muzeul Arheologic Adamclisi și Complexul muzeal Tropaeum Traiani

de

Muzeul Arheologic Adamclisi este un “muzeu de sit” care împreună cu “Monumentul triumfal Tropaeum Traiani” și “cetatea Tropaeum Traiani” (care datează din secolul al II-lea) formează Complexul muzeal Tropaeum Traiani. Acesta este subordonat Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Clădirea muzeului, inaugurată în 1977, este concepută ca un lapidarium și cuprinde numeroase vestigii arheologice descoperite în cetate și împrejurimi.

Pe o parte a muzeului sunt expuse metopele, friza inferioară și cea superioară, pilaștrii, crenelurile și blocurile de parapet ale stilului attic festonat. În centrul sălii este expusă statuia colosală a trofeului, inscripția și friza cu arme.

Celelalte exponate sunt constituite de colecțiile ceramice (vase aparținând culturii Hamangia, ceramică getică, amfore grecești, romane și bizantine), opaițe, unelte, podoabe, fragmente de apeducte, sculptură, documente epigrafice.

Tropaeum Traiani este un monument triumfal roman în Adamclisi, județul Constanța, ridicat în cinstea împăratului roman Traian între anii 106-109 d.Hr. pentru a comemora victoria romanilor asupra dacilor în anul 106 d.Hr.

Construcția este situată în regiunea podișului Negru Vodă, în comuna Adamclisi, la 60 km sud-vest de Constanța, pe drumul național Călărași – Constanța.

Monumentul a fost reconstituit în 1977, după unul dintre modelele ipotetice ale vechiului monument aflat în ruine, fiind declarat în prezent monument istoric.

Inaugurarea monumentului a avut loc în cadrul festivităților prilejuite de aniversarea unui secol de la cucerirea independenței Principatelor Române.

La 2 km vest de monumentul triumfal a fost întemeiată de Traian cetatea romană Tropaeum Traiani, care este menționată în inscripții pentru prima dată ca municipiu în anul 170.

Cetatea romană a fost întemeiată de Traian pe locul vechii așezări geto-dacice. Făcea parte din sistemul limesului ofensiv creat de Traian la Dunărea de Jos.

Cetatea se află pe o prelungire joasă a dealului pe care a fost construit monumentul, de care se leagă printr-o limbă de pământ îngustă. Platoul este înconjurat pe toate celelalte laturi de pante mai mult sau mai puțin abrupte, care constituie o protecție naturală.

Incinta închide o suprafață de cca. 10 ha. Planul exact al cetății confirmă afirmația lui V. Pârvan că turnurile nu sunt nici egale, nici distanța dintre ele nu este aceeași.

Diferențele provin dintr-o nonsimultaneitate a construirii lor. Turnurile semicirculare sunt anterioare celor dezvoltate pe un plan dreptunghiular cu frontul semicircular, care, la rândul lor, le preced pe cele în formă de potcoavă.

În ceea ce este dintre densitatea turnurilor, se constată frecvența lor deosebită de mare între colțul de nord-vest și poarta de vest, unde distanța ele variază între 18 și 25 m.

Situația este motivată de panta naturală a platoului mai puțin pronunțată. Pe latura de nord, distanța dintre turnuri este de cca. 35 m, relativ egală cu cea dintre turnurile de pe partea sudică a incintei de vest.

Distanța liniară între turnul T 1 (al porții de est) și turnul T 2 este de 90 m, iar distanța dintre turnul T 21 și turnul de poartă T 22 este de 120 m.

Pe sectorul nordic al laturii de est, zidul de incintă s-a păstrat pe cea mai mare înălțime. Emplectonul dezbrăcat de blocuri de parament are pe unele porțiuni înălțimea de 4 m peste nivelul actual al solului.

You may also like

article-image
Societate

Cetatea Sacidava

Între localitățile Rasova și Dunăreni, pe un deal înalt de pe malul drept al Dunării, în punctul Musait, s-au identificat urme de ziduri și s-au recuperat câteva inscripții. Cercetările arheologice au început în anul...